Plante medicinale, Catina

Denurnirea plantei: Catina alba (Hippophae rharmnoidas)
Fam. Elaeagnaceae
Denumiri populare: catina cenusie: catina de rau.
Ecologie si raspandire: Arbusti spinosi ce cresc in palcuri sau tufarisuri pe malurile raurilor, in regiunile mlastinoase pe nisipuri si pietrisuri, mai ales pe formatiunile geologice salinifere.
Perioada de recoltare: se recolteaza fructele catinei in decursul lunilor august -septembrie. Se recomanda a se recolta pana la lasarea primului ger, dupa care continutul in vitamina C scade brusc.

Dictionar de plante medicinale


   

Catina sau Hyppophae rhammnoides

Boli in care se utilizeaza.
Uz intern: hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, nevroze, alcoolism, guta, reumatism, ciroza hepatica, ateroscleroza, anemie.
Uz extern: la arsuri, degeraturi, radiatii
Retete:
Infuzie -2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita; se lasa vasul acoperit 30 de minute; se bea fractionat in cursul unei zile (o bautura placuta si racoritoare se obtine din 750 g fructe cu 6 l apa si 1 kg zahar - dupa racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros)
Pe malul raurilor, in prundisuri, coaste rapoase, creste catina, numita in unele regiuni si catina alba.
De la aceasta planta se folosesc fructele - fructus hippophae - in stare proaspata sau uscata. Gustul lor este acru - astringet, insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului. In compozitia chimica a fructelor de catina predomina vitarnina C cu o serie de pigmenti carotinoidici care le dau culoarea portocalie, un ulei gras in care sunt dizolvati acesti pigmenti, vitaminele B1 si B2, acid folic, acizi grasi si fitosteroli, inozitoli si acid nicoanic, ulei volatil etc. Datorita acestei compozitii chimice complexe, fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala. Ele sunt folosite in multe tari in scopuri terapeuace si alimentare. Sub forma de suc, gem, marmelada, sirop, vin, lichior etc., ele constituie un aliment accesibil tuturor. Pentru obtinerea lor, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se freaca pe o sita inoxidabila pentru inlaturarea samburilor. La sucul obtinut se adauga zahar dupa formulele obisnuite de preparare din cartile de specialitate culinara.
Pentru obtinerea vinului se pun intr-un vas de sticla 1 kg fructe zdrobite peste care se toarna 5 litri apa fiarta si racita si 1,5 kg zahar. In vederea grabirii fermentarii, se recomanda sa se adauge si drojdie de vin. Se lasa 15-20 zile, apoi se decanteaza in Sticle, timp in care uleiul portocaliu se aduna la suprafata vinului.
Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in avitaminoze. In unele tari ceaiul de catina se recomanda in diaree, reumatism, in unele boli de piele, urticarie. Decoctul de seminte este folosit ca purgativ. Pentru prepararea vinului se pot utiliza si fructele uscate in proportie de 5 ori mai mica.

Despre catina - plante medicinale